La numarat de capre negre- partea I

In data de 1 noiembrie, 2013, Fundatia Conservation Carpathia a organizat o actiune de estimare a efectivului de capre negre din Muntii Iezer-Papusa. Invitat de onoare a fost dr. Wolfgang Schroeder, profesor de biologie la Universitatea Tehnica de Munchen. Din partea  ARCA au participat Costas Dumitrescu si subsemnatul.

Prof. Schroeder

Vremea a fost rece si umeda, ceea ce facea ca, din cand in cand, stropii de ploaie sa se tranforme in zapada si mazariche. Sub un cer plumburiu, am cutreierat muntii in nadejdea gasirii faimoaselor antilope ale Carpatilor. Probabil ca  vreamea cainoasa a imboldit animalele sa stea prin adaposturi, fiindca singura vietate terestra vazuta, a fost o vulpe jigarita. Asa cum am spus, nici urma de capre. Poate ca si vizibilitatea redusa a jucat un rol, dar, mai mult ca sigur, absenta totala a caprelor, dintr-un fond de vinatore unde, chipurile, autoritatile responsabie cu padurile si vanatoarea spun ca se numara cu zecile, ne face sa credem ca efectivele de capre sunt umflate ‘’din pix’’ de catre birocratii din ministere, tocmai pentru a justifica cote de vanatoare mari si fara legatura cu realitatea.

Profesorul Schroeder ne-a povestit din experienta sa cu caprele negre in Austria si Italia. Un lucru bun, spune el, este prezenta carnivorelor mari in Carpatii nostri care, prin selectie naturala, face ca efectivele de capra romanesca sa aiba talia mare si, la modul general, sa fie printre cele mai pline de vitalitate  din lume. In Alpii italieni, pe langa absenta pradatorilor naturali, in zilele de weeked, turistii sunt mai numerosi decat la noi pe Magheru, astfel incat caprele, supuse contactului permanent cu oamenii, si-au pierdut frica fata de ei, iar acest lucru, pe langa pitorescul generat, nu este util speciei. La noi, caprele, impuscate de vanatori si braconieri, haituite de cainii ciobanesti, fug de le scapara copitele la cel mai vag semn de prezenta umana si, daca nu vor fi exterminate total de pradatorii bipezi si patrupezi, vor fi printre cele mai bine pozitionate din lume sa supravietuiasca pe termen lung.

Am enumerat, mai jos, concluziile principale are raportului pe care Prof. Schroeder l-a scris dupa vizita din Iezer-Papusa. De asemenea, cei interesati, pot citi raportul integral pe site-ul nostru.

-moratoriu asupra vanatorii de capre negre pentru o perioada de 3-5 ani

-controlul braconajului

-monitorizarea atenta a numarului si distributiei exemplarelor prezente in habitat

-limitarea impactului cainilor ciobanesti

-dupa incheierea moratoriului , sa fie permisa doar vanarea tapilor

-stabilirea se sanctuare in care animalele sa nu fie vanate sau deranjate

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *